Patanjali Yoga Sutra - foaia de cunoastere 53
Este vorba despre tapas. Care este rolul tapas-ului? De ce ar trebui sa induram tapas-ul? Ne purifica si intareste sistemul, intarire si puritate. Acesta este scopul tapas-ului. Dar tapas-ul poate aduce de asemenea Ego intr-o persoana. Din nefericire oamenii cred că dacă faci tapas eşti nemaipomenit. Daca cineva trebuie sa posteasca pentru o perioada lunga de timp, inseamna ca probabil a avut multe impuritati in sistem. Ridicarea in slavi a tapas-ului conduce catre Ego. “Am spus multe rugaciuni. Am meditat mult”. Aceast tip de judecata despre sine conduce catre Ego. De aceea, imediat dupa tapas, Patanjali a spus ‘swadhyaya', adica introspectie, studiu de sine.
Pur si simplu observă, de ce posteşti? E doar ca să faci pe grozavul? E o competiţie cu altcineva? Există o poveste. Doi oameni stăteau si meditau, făceau tapas. Erau vecini. Dumnezeu a venit la unul dintre ei si a intrebat, “Ce doresti?” Primul vecin a intrebat, “O sa ii dai ceva si vecinului meu?”. Dumnezeu a zis, “Desigur! Amândoi aţi inceput tapas-ul în aceeasi zi. Tu ai început cu o ora mai devreme. Am venit la tine primul. Ce doresti?”
Dumnezeu s-a dus la celălalt om si l-a întrebat, “Ce doresti?” Al doilea vecin a zis, “Asteaptă. Vii de la vecinul meu?” Dumnezeu a zis, “Da.” Al doilea vecin l-a intrebat, “Lui ce i-ai dat?” Dumnezeu nu a zis nimic. Atunci omul a zis, “Spune-mi, ce a cerut?” Dumnezeu a ezitat, apoi a zis, “Ei bine, a cerut să i se dea de doua ori mai mult decat orice vei cere tu.”
Cel de-al doilea vecin a zis, “Bine, deci asta a vrut. Atunci vreau sa îmi scoţi un ochi si să îmi tai o ureche. O să îl învăţ o lecţie. Mereu e în competiţie cu mine. Să primească dublu ceea ce primesc eu”. Acest tip de tapas fără introspecţie conduce la Ego. Aşa că imediat, aproape simultan, Patanjali a zis ‘swadhyaya’. Examinează motivul acţiunilor tale.
De multe ori te chinui sa obţii lucruri pe care nu le doreşti cu adevarat. Vrei lucruri doar pentru că alţii le au sau din grija pentru ce ar putea gandi sau spune alţii despre tine. De multe ori nici macar nu e clar ce iti doresti pentru ca nu te-ai uitat in interiorul tau. Esti manat de dorinte trecatoare. Dorinta ta nici măcar nu este a ta. Ai fost undeva si ai mâncat ceva, ai fost in compania cuiva si ai trecut prin anumite situaţii. Toate acesta au dus la apariţia unei furtuni in interiorul tău şi ai început să crezi că ceea ce iţi spune furtuna este ceea ce iţi doreşti.
Acesta este motivul pentru care de cele mai multe ori nu eşti fericit când dorinţele tale sunt împlinite, sau, dacă apare, “fericirea” nu durează prea mult. Se destramă cu usurinţă sau începi să te întrebi de ce ai crezut că îţi doreşti aşa ceva.
Studiu de sine. Observarea sinelui. Vezi ce este sinele tau. Ai purificat trupul, dar eşti trupul? Ai făcut mintea mai uşoară, dar eşti mintea? Eşti gândurile? Eşti emoţiile? Cine eşti? Acesta este studiul sinelui. Acest tip de introspecţie te conduce spre Universul care ne este necunoscut. Te duce un pas mai în faţă. Studiul de sine îndepărtează suferinţa.
Buddha a spus asta intr-un mod foarte frumos. A spus kaayanupaschana, observă corpul. Asta este tapas. Vedanaanupaschana, observă senzaţiile din corp. Chittanupaschana, obsevă mintea, impresiile din minte, gândurile din minte. Brahamaanupaschana, observa-ţi propria natură. Observa dharma, natura propriei existente. Buddha a zis că este nevoie de patru paşi. Patanjali a zis acelaşi lucru, yapahaswadhyayaishwarapranidhaant. Swadhyaya poate elimina toate impuritaţile mentale sau emoţionale sau fricile si ishwarapranidhanat, iubirea pentru Dumnezeu, va încheia procesul.
