Creierul Uman este unul dintre cele mai complicate lucruri din univers. Desi cantareste mai putin de 1,5 kg, el administrează totul, de la bătăile inimii la gândurile si sentimentele noastre. Aceasta este rețeaua de control major pentru funcțiile și abilitățile corpului: comunicare conştientă cu corpul nostru și funcţionarea automată a organelor vitale. Funcțiile creierului sunt variate și includ: gândirea, percepția (detectare), emoția, semnalizarea, precum și multe din funcțiile noastre fizice. Cunoașterea noastră, sentimentele și comportamentul, toate sunt rezultatul creierului nostru.
Cateva date despre creierul uman: • Creierul uman este cel mai mare creier în raport cu dimensiunea corpului comparativ cu celelalte vertebrate • Acesta cântărește aproximativ 1.4 kg • Creierul reprezintă circa 2 % din greutatea corpului unui om • Cerebelul constituie 85% din greutatea creierului • Acesta conține aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase (neuroni), "materia cenusie" • El conține milioane de fibre nervoase (axonii si dendritele), "materia alba"
Yoga pentru creier
Stim cu toţii că practica regulată Yoga a demostrat progrese vizibile, atât imediate cât și pe termen lung, în ce priveşte forța fizică și flexibilitatea, calmul mental și pacea generala atât în interiorul cât și în afara corpului. Yoga este o știință care valorifică capacitatea innascuta a corpului ca vehicul pentru transformare. Pe masură ce obiceiurile negative, tiparele de comportament și influențe din interiorul nostru și din afară încep să scadă progresiv în favoarea unora mai durabile, yoga poate deveni un mod de viață.
Yoga asana
Yoga poate acționa ca un impuls cognitiv instantaneu. Pe lângă reducerea stresului și a anxietaţii, care, la rândul său imbunătăteste functionarea creierului, yoga ţine mintea concentrată pe o singură sarcină. Haideţi să vedem puterea și efectele asanelor yoga, care au trecut testul zecilor de mii de ani de evoluţie umană, asupra celui mai complex și fascinant organ din corpul uman, Creierul.
Bhramari pranayama (respirația albina)
Bhramari pranayama ajută la calmarea mintii aproape instantaneu. Eliberează mintea de furie, agitaţie, frustrare sau anxietate. Respiratia Albina este cea mai bună formă de pranayama pentru copii, deoarece ajută la îmbunătățirea concentrarii, memorie și la construirea încrederii.
Paschimottanasana (Aplecarea în faţă din şezut, cu ambele picioare întinse)
Paschimottanasana acţionează ca un eliberator major de stres, deoarece ajută la relaxarea minţii prin intinderea muşchilor coloanei vertebrale.
Halasana (Plugul)
Halasana întărește și deschide zona gâtului, umerii, muschii abdominali si cei ai spatelui. Aceasta ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin la nivelul creierului si calmează sistemul nervos, reduce stresul și oboseala. Halasana stimulează glanda tiroidă și întărește sistemul imunitar pentru a lupta mai bine împotriva bolilor. Este foarte eficientă pentru femeile care care au de a face cu problemele menopauzei.
Setu Bandhasana (Podul)
Setu Bandhasana este foarte utilă pentru întărirea muşchilor spatelui. Este recunoscuta pentru eliberarea instantanee a oboselii spatelui. Ajuta la întinderea yonei pieptului, gâtului şi a coloanei vertebrale, şi calmează creierul, reducând anxietatea, stresul şi depresia.
Sarvangasana (Lumanarea)
Sarvangasana stimulează tiroida si glandele paratiroidale și normalizează funcționarea lor. Acesta întărește brațele și umerii și păstrează coloana vertebrala flexibilă. Hrăneşte creierul cu o cantitate mai mari de sange către glanda pineala și hipotalamus (ambele situate în creier), crescând hormonii fericirii, cum ar fi Dopamina şi Serotonina. Aceasta ajută la îmbunătățirea tuturor funcțiilor cognitive în mod minunat.
Meditația
Cei mai mulți dintre noi știu că meditația este o modalitate foarte bună de a reduce stresul. Dar practica meditatiei merge dincolo de eliberarea de stres. Meditația este de asemenea asociata cu schimbări structurale in creier care ajută la ascuțirea atenţiei și îmbunătățirea memoriei și dezvoltarea abilităților multitasking. Numeroase studii sugereaza ca meditând regulat (aproximativ șase ore pe săptămână) se poate schimba de fapt structura creierului. Oamenii de ştiinta au descoperit ca meditaţia este corelată cu un cortex cerebral mai gros si mai multă materie cenuşie - de exemplu, părțile creierului legate de memorie, distribuirea atenţiei, de luare a deciziilor și de învățare.